Detoxifierea ficatului: mit sau realitate? Ce spune știința

Sucuri verzi, infuzii, fiole, programe de trei zile: detoxifierea ficatului promite să „curețe” un organ pe care ni-l imaginăm încărcat de excese. Ideea este atrăgătoare, dar se bazează pe o neînțelegere. Ficatul nu are nevoie de o cură pentru a scăpa de deșeuri: aceasta este munca lui permanentă. Iată cum funcționează în realitate, ce valoare au curele de detoxifiere, ce îl protejează cu adevărat, ce spun studiile despre anghinare, ridiche neagră și armurariu și ce suplimente îi pot face rău.

Cum elimină ficatul toxinele în realitate?

Ficatul este principala uzină de transformare a organismului. Medicamente, alcool, poluanți, hormoni care și-au îndeplinit rolul: multe dintre aceste substanțe sunt solubile în grăsimi și, prin urmare, greu de eliminat ca atare. Ficatul le face mai solubile în apă, în mai multe etape numite de farmacologi „faze”.

1. Faza I, transformarea: enzimele, în special marea familie a citocromilor P450, modifică molecula, adesea prin oxidare. Această etapă poate produce intermediari mai reactivi decât substanța inițială, de unde importanța etapelor următoare.
2. Faza II, conjugarea: ficatul atașează moleculei o grupare care o face solubilă, precum acidul glucuronic, un sulfat, aminoacizi (glicina sau taurina) ori glutationul, antioxidantul important al celulelor noastre.
3. Faza III, eliminarea: transportorii scot aceste produse din celule. Ele părăsesc organismul prin bilă, care ajunge în intestin și apoi în scaun, sau trec în sânge, pentru a fi filtrate de rinichi și eliminate prin urină.

Acest sistem funcționează permanent, fără intervenție externă. Când nivelul glutationului din ficat scade drastic, ca în intoxicația cu paracetamol, în spital se administrează N-acetilcisteină (NAC) pentru a-l reface: este un antidot, nu o cură de curățare.

Este utilă o cură de detoxifiere a ficatului?

Nimic nu o demonstrează. O analiză critică publicată în 2015 constată că niciun studiu randomizat nu a evaluat la om dietele comerciale de detoxifiere. Puținele studii disponibile au metode fragile și loturi mici. Pistele invocate pentru unele alimente, precum coriandrul sau algele nori, se bazează mai ales pe studii la animale.

Cât despre scăderea în greutate adesea promisă, aceeași analiză nu găsește dovezi solide că ar fi durabilă.

Ce afectează cu adevărat ficatul?

Printre principalele cauze ale bolilor hepatice se numără alcoolul, hepatitele virale și acumularea de grăsime legată de excesul ponderal, steatoza. Aceasta din urmă, numită astăzi boală hepatică steatozică asociată disfuncției metabolice (MASLD), privește aproximativ 30 % dintre adulții din lume. Frecvența sa crește: 25 % în perioada 1990-2006, 38 % în 2016-2019. Adesea silențioasă, poate evolua spre inflamația ficatului, fibroză și apoi ciroză.

Ce protejează cu adevărat ficatul

Recomandările europene din 2024 despre steatoză se bazează pe măsuri simple: scădere în greutate, schimbări alimentare, activitate fizică și limitarea alcoolului.

• Limitarea alcoolului: în Franța, Santé publique France recomandă să nu se depășească 10 pahare standard pe săptămână și 2 pahare pe zi, cu zile fără consum.
• Scăderea în greutate în caz de exces ponderal: la 293 de pacienți cu steatohepatită urmăriți timp de un an, cei care au pierdut cel puțin 10 % din greutate au avut dispariția steatohepatitei în 90 % dintre cazuri și regresia fibrozei în 45 % dintre cazuri.
• Mișcarea: activitatea fizică face parte din măsurile recomandate, la fel ca alimentația.
• Evitarea automedicației: medicamentele, plantele și suplimentele trec toate prin ficat. Spune-i medicului tău că le folosești.

Anghinare, ridiche neagră, armurariu: ce spun studiile?

Aceste trei plante sunt vedetele formulelor „pentru ficat”. Nivelul dovezilor diferă mult între ele.

Anghinarea

O metaanaliză a 5 studii randomizate, cu 333 de pacienți cu steatoză, a observat scăderea transaminazelor (ALT și AST), colesterolului total, LDL și trigliceridelor cu extract de frunză de anghinare. Aceste studii rămân scurte și de dimensiuni modeste.

Ridichea neagră

Datele la om se rezumă la un studiu-pilot: 20 de bărbați sănătoși au luat un supliment de ridiche neagră timp de 4 săptămâni, fără grup placebo. Metabolizarea unei doze-test de paracetamol s-a schimbat, ceea ce autorii interpretează drept stimulare a enzimelor hepatice. Studiul a fost finanțat de producătorul produsului. Este prea puțin pentru a concluziona că există un efect la om.

Armurariul

Este planta cea mai studiată. O analiză Cochrane a 18 studii, cu 1 088 de pacienți, nu a arătat niciun efect asupra mortalității în bolile hepatice legate de alcool sau de hepatitele B și C. În steatoză, rezultatele sunt contrastante. Detaliem aceste studii în articolul nostru despre armurariu și silimarină.

Ce suplimente pot afecta ficatul?

Natural nu înseamnă lipsit de riscuri. În Statele Unite, proporția leziunilor hepatice atribuite plantelor sau suplimentelor a crescut de la 7 % la 20 % dintre cazurile înregistrate de o rețea specializată între 2004 și 2013. Leziunile legate de suplimente, în afara produselor pentru culturism, erau mai grave decât cele provocate de medicamente: 13 % decese sau transplanturi, față de 3 %.

• Extracte de ceai verde: baza LiverTox a NIH înregistrează leziuni acute, uneori mortale sau care au necesitat transplant. EFSA a concluzionat în 2018 că un aport de cel puțin 800mg de EGCG pe zi, principalul său compus, crește transaminazele.
• Curcuma: în Franța, ANSES a înregistrat peste 100 de raportări de efecte nedorite legate de suplimente cu curcuma, dintre care 15 hepatite. Nu recomandă aceste produse în bolile căilor biliare și avertizează asupra formulelor cu absorbție crescută.

În caz de oboseală neobișnuită, icter sau urină închisă la culoare în timpul administrării unui supliment, oprește administrarea și consultă un medic.

Singura mențiune autorizată pentru ficat: colina

În Uniunea Europeană, o singură mențiune de sănătate menționează ficatul: „colina contribuie la menținerea funcției normale a ficatului”. Este rezervată produselor care furnizează cel puțin 82,5mg de colină la 100 g, 100 ml sau pe porție. Nicio plantă, deci nici anghinarea, nici ridichea neagră, nici armurariul, nu are o mențiune autorizată. Sursele alimentare de colină și necesarul sunt detaliate în articolul nostru despre colină.

Întrebări frecvente

Poți curăța ficatul în 3 zile?

Nu. Nicio cură scurtă nu a arătat că „golește” ficatul de ceva: acesta transformă și elimină continuu substanțele nedorite. După excese, cele mai utile măsuri rămân zilele fără alcool și reluarea unei alimentații echilibrate.

Te ajută detoxifierea ficatului să slăbești?

Analiza din 2015 despre dietele de detoxifiere nu găsește dovezi solide ale unei scăderi durabile în greutate. Mai degrabă invers: scăderea treptată în greutate, obținută prin alimentație și activitate fizică, reduce grăsimea ficatului.

Lămâia sau oțetul de mere curăță ficatul?

Niciun studiu nu arată acest lucru. Aceste băuturi își pot avea locul într-o alimentație variată, dar nimic nu indică faptul că ar modifica activitatea ficatului.

Trebuie să faci detoxifiere primăvara sau după sărbători?

Nu există nicio rațiune fiziologică pentru a „purga” ficatul într-un anumit anotimp. După sărbători, măsura utilă este pur și simplu reducerea alcoolului și a exceselor, apoi revenirea la rutina obișnuită.

Cum afli dacă ficatul tău este bine?

Bolile hepatice rămân adesea silențioase mult timp. În caz de diabet de tip 2, obezitate sau analize hepatice anormale, ghidurile europene recomandă căutarea fibrozei printr-o analiză de sânge (scor FIB-4), apoi, dacă este necesar, elastografie, o examinare nedureroasă a rigidității ficatului.

Ce alimente sunt bune pentru ficat?

Niciun aliment nu „curăță” ficatul. Contează echilibrul de ansamblu: o alimentație care evită creșterea în greutate, puțin alcool și activitate fizică regulată.

Concluzie

Detoxifierea ficatului, așa cum o promit curele comerciale, ține mai mult de mit decât de realitate: ficatul însuși transformă și elimină substanțele nedorite, iar curele comerciale nu au fost validate prin studii randomizate. Ceea ce protejează cu adevărat ficatul este mai puțin spectaculos, dar mai bine susținut de dovezi: mai puțin alcool, scădere în greutate în caz de exces ponderal, activitate fizică și screening țintit. În privința plantelor, anghinarea oferă indicii de efect asupra markerilor sanguini, ridichea neagră rămâne foarte puțin studiată, iar armurariul nu a demonstrat efect asupra mortalității. În plus, unele suplimente pot afecta ele însele ficatul: discută cu un profesionist din domeniul sănătății înainte de a le lua.

Surse

1. Almazroo OA, Miah MK, Venkataramanan R (2017). Drug Metabolism in the Liver. Clinics in Liver Disease, 21(1), 1-20. doi:10.1016/j.cld.2016.08.001
2. Klein AV, Kiat H (2015). Detox diets for toxin elimination and weight management: a critical review of the evidence. Journal of Human Nutrition and Dietetics, 28(6), 675-686. doi:10.1111/jhn.12286
3. Younossi ZM et al. (2023). The global epidemiology of nonalcoholic fatty liver disease (NAFLD) and nonalcoholic steatohepatitis (NASH): a systematic review. Hepatology, 77(4), 1335-1347. doi:10.1097/HEP.0000000000000004
4. EASL, EASD, EASO (2024). EASL-EASD-EASO Clinical Practice Guidelines on the management of metabolic dysfunction-associated steatotic liver disease (MASLD). Journal of Hepatology, 81(3), 492-542. doi:10.1016/j.jhep.2024.04.031
5. Santé publique France (2019). Alcool et santé : Santé publique France s'engage dans une stratégie de réduction des risques. Comunicat din 19 februarie 2019. santepubliquefrance.fr
6. Vilar-Gomez E et al. (2015). Weight Loss Through Lifestyle Modification Significantly Reduces Features of Nonalcoholic Steatohepatitis. Gastroenterology, 149(2), 367-378.e5. doi:10.1053/j.gastro.2015.04.005
7. Kamel AM, Farag MA (2022). Therapeutic Potential of Artichoke in the Treatment of Fatty Liver: A Systematic Review and Meta-Analysis. Journal of Medicinal Food, 25(10), 931-942. doi:10.1089/jmf.2022.0025
8. Evans M, Paterson E, Barnes DM (2014). An open label pilot study to evaluate the efficacy of Spanish black radish on the induction of phase I and phase II enzymes in healthy male subjects. BMC Complementary and Alternative Medicine, 14, 475. doi:10.1186/1472-6882-14-475
9. Rambaldi A, Jacobs BP, Gluud C (2007). Milk thistle for alcoholic and/or hepatitis B or C virus liver diseases. Cochrane Database of Systematic Reviews, (4), CD003620. doi:10.1002/14651858.CD003620.pub3
10. Navarro VJ et al. (2014). Liver injury from herbals and dietary supplements in the U.S. Drug-Induced Liver Injury Network. Hepatology, 60(4), 1399-1408. doi:10.1002/hep.27317
11. LiverTox (actualizat periodic). Green Tea. LiverTox: Clinical and Research Information on Drug-Induced Liver Injury, National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases. PubMed 31643260
12. EFSA ANS Panel (2018). Scientific opinion on the safety of green tea catechins. EFSA Journal, 16(4), e05239. doi:10.2903/j.efsa.2018.5239
13. ANSES (2022). Des effets indésirables liés à la consommation de compléments alimentaires contenant du curcuma (aviz 2019-SA-0111). anses.fr
14. Comisia Europeană (2012). Règlement (UE) n° 432/2012 du 16 mai 2012 établissant une liste des allégations de santé autorisées portant sur les denrées alimentaires, autres que celles faisant référence à la réduction du risque de maladie ainsi qu'au développement et à la santé infantiles. Journal officiel de l'Union européenne, L 136, p. 1 (versiune consolidată). eur-lex.europa.eu

Suplimentele alimentare nu înlocuiesc o alimentație variată și echilibrată și nici un stil de viață sănătos. Cere sfatul unui profesionist din domeniul sănătății în caz de tratament, sarcină sau alăptare.